Wolfgang Iser (născut în 1926) este, împreună cu Hans Robert Jauss, părintele esteticii receptării și a efectului, legându-și numele de Universitatea din Konstanz. Cărțile sale fac parte din “bibliografia studiilor de referință pentru catedrele de teoria literaturii din întreaga lume. În lucrarea sa majoră, Actul lecturii. O teorie a efectului estetic (1976), Wolfgang Iser elaborează un model diferențiat al interacțiunii comunicative dintre text și cititor. El dinamizează esențialistul judecăților ontologice curente printr-o perspectivă funcționalistă asupra operei literare și regândește potențialul productiv al ficțiunii. Deși accentuează caracterul inepuizabil al sensului operei, autorul se delimitează de ipoteza „indeterminării“ textului literar, avansată de post- structuralism. Considerațiile lui Iser deschid calea unei antropologii generale a lecturii: ele vizează funcția pe care o are literatura, ca ficțiune mijlocită prin actul lecturii, pentru viața omului.
Pentru Wolfgang Iser, opera literară este comunicare, în sensul excepțional al cuvântului. Iser o numește comunicare-eveniment și o înzestrează cu o dublă exigență: una privește sesizarea faptului că mesajul comunicat este unul foarte structurat, În care se intenționează — prin toate strategiile textului literar — o semnificație, iar cealaltă e menită să împiedice reificarea acestei semnificații fie în text, fie în actul lecturii. Astfel, un model al textului este cuplat la o fenomenologie a lecturii, din care atât structura de text („indicațiile“ și strategiile de realizare), cât și structura de act (sarcina realizării) ce impun exigențe lecturii să nu poată fi izolate.
ROMANIȚA CONSTANTINESCU
Author(s): Iser, Wolfgang
Series: Studii literare
Edition: 1
Publisher: Paralela 45
Year: 2006
Language: Romanian
Pages: 467
City: Pitești
Tags: teorie literara, receptare, cititor
Coperta
Colecția/Seria
Copyright
Titlul
Cuprins
Libertatea lecturii
Cuvânt înainte la a doua ediţie
Cuvânt înainte la prima ediţie
PARTEA ÎNTÂI: Status quaestiones
A. Artă parţială — Interpretare universalistă
1. Henry James, „Desenul din covor“ În loc de introducere
2. Perpetuarea normelor clasice de interpretare
B. Preliminarii la o teorie a receptării estetice
1. Perspectiva orientată asupra cititorului şi obiecțiile tradiționale
2. Concepte privind cititorul şi conceptul de cititor implicit
3. Teorii psihanalitice ale efectului în literatură
PARTEA A DOUA: Un model istorico-funcţional al textului literar
A. Repertoriul textului
1. Premise
2. Modelul actelor de vorbire
3. Constituirea situaţiei în textele de ficțiune
4. Câmp referenţial şi selectare a repertoriului în textele ficționale
B. Strategiile textului
1. Sarcina strategiilor
2. Vechiul răspuns: Deviaţia
3. Relaţia prim-plan/fond
4. Structura de temă şi orizont
5. Modalizările structurii temă - orizont
PARTEA A TREIA: Fenomenologia lecturii
A. Actele de sesizare a textului
1. Jocul împreună al textului şi cititorului
2. Punctul de vedere itinerant
3. Corelate în conştiinţă ale punctului de vedere itinerant
a. Producerea de consistență ca bază a implicării în textul-eveniment
b. Caracterul de eveniment — un corelat al textului în conştiinţa cititorului
c. Implicarea — o condiţie a experienței
B. Sintezele pasive ale procesului lecturii
1. Caracterul imagistic al reprezentării
2. Caracterul sezitiv al imaginii imaginate
3. Constituirea imaginilor imaginate
4. Constituirea subiectului cititor
PARTEA A PATRA: Interacțiunea dintre text şi cititor
A. Asimetria dintre text şi cititor
1. Condiţiile interacțiunii
2. Viziunea lui Ingarden asupra punctelor de nedeterminare
B. Impulsuri ale activităţii de constituire
1. Considerații preliminare
2. Golurile ca posibilitate neocupată a conectivităţii
3. Structura funcţională a golului
4. Diferențe istorice în structura interacțiunii
5. Negația
6. Negativitatea
Indice de nume
