Karl Marx, Friedrich Engels. Opere. Teorii asupra plusvalorii (Volumul al IV-lea al „Capitalului”). Partea a III-a

Teoriia supra plusvalorii (Volumul al IV-lea al „Capitalului"). Partea a IlI-a. Capitolele XIX—XXIV şi anexe
[ C a p. 19]
T. R. Malthus
[1. Confundarea de către Malthus a categoriilor marfă şi capital]
[2. Concepţia vulgară a lui Malthus asupra plusvalorii]
[3. Trăsături comune ale malthusienilor şi ricardienilor, în poziţia faţă de clasa muncitoare]
[4. Interpretarea unilaterală de către Malthus a teoriei valorii a lui Smith. Folosirea de către Malthus a tezelor eronate ale lui Smith în polemica cu Ricardo]
[5. Interpretarea dată de Malthus tezei smithiene a valorii invariabile a muncii]
[6. Folosirea de către Malthus a tezelor ricardiene cu privire la modificarea legii valorii, în combaterea teoriei valorii bazate pe muncă]
[7. Definiţia vulgară a valorii dată de Malthus. Concepţia sa despre profit ca adaos la preţ. Combaterea concepţiei lui Ricardo asupra salariului relativ]
[8. Malthus despre munca productivă şi acumulare]
[9)] Capitalul constant şi capitalul variabil [în concepţia lui Malthus]
[10. Teoria malthusiană a valorii]
[11.] Supraproducţie. „Consumatori neproductivi etc."
[12. Esenţa socială a polemicii lui Malthus cu Ricardo. Denaturarea de către Malthus a concepţiilor lui Sismondi cu privire la contradicţiile producţiei burgheze].
[13. Critica făcută de ricardieni concepţiilor lui Malthus despre „consumatorii neproductivi"]
[14. Caracterul apologetic şi de plagiatal scrierilor lui Malthus]
[15. Principiile lui Malthus expuse în scrierea anonimă „Outlines of Political Economy..."]
[ C a p. 20]
Destrămarea şcolii ricardiene
1. [R. Torrens]
2. [James Mill]
3. Scrieri polemice
4. McCulloch
5. Wakefield. [Obiecţii la teoria lui Ricardo cu privirela valoarea muncii şi la renta funciară]
6. Stirling. [Explicarea profitului prin cerere şi ofertă]
7. John Stuart Mill
8. [Observaţie finală privind şcoala ricardiană]
[ C a p. 21]
Opoziţie faţă de economişti (pe baza teoriei ricardiene)
1. "The Source and Remedy of the National Difficulties etc. A Letter to Lord John Russell", London, 1821 (anonym)
2. Ravenstone. [Capitalul ca plusprodus. Confundarea formei antagoniste a dezvoltării cu conţinutul ei. Opinie negativă asupra rezultatelor dezvoltării capitalistea forţelor productive]
3. Hodgskin
[4] Bray ca opoziţie faţă de economişti
[ C a p. 22] Ramsay
[1. încercarea de a se face o deosebire între capitalul constant şi cel variabil. Concepţia despre capital ca o formă socială neesenţială]
[2. Ramsay despre plusvaloare şi valoare.Reducerea plusvalorii la profit. Despre influenţa modificărilor valorii capitalului constant şi capitalului variabil asupra ratei şi masei profitului]
[ C a p. 23]
Cherbuliez
[1. încercare de a face deosebire între capitalul constant şi capitalul variabil]
[2. Scăderea relativă a capitalului variabil odatăcu dezvoltarea progresivă a producţiei capitaliste]
[3) Cherbuliez despre compoziţia organică a capitalului şi influenţa ei asupra ratei profitului. A sa „lege a aproprierii"]
[4) Despre acumulare ca reproducţie lărgită
[5) Elemente ale concepţiilor sismondiene la Cherbuliez. Compoziţia organică a capitalului. Capital fix şi capital circulant]
[6) încercarea lui Cherbuliez de a reuni concepţiile lui Ricardoşi ale lui Sismondi, care se exclud reciproc]
[ C a p. 24]
Richard Jones
[1. „An Essay on the Distribution of Wealth...". Intuirea de către Jones a deosebirii istorice dintre modurile de producţie. Superioritatea lui faţă de Ricardo în unele probleme ale teoriei rentei]
2. [„An Introductory Lecture on Political Economy...". Conceptul „structura economică a naţiunii". Confuzia lui Jones în legătură cu „Labour Fund"]
3. Richard Jones. „Text-book of Lectures on the Political Economy of Nations", Hertford 1852
A n e x e
Revenue and its sources. Economia vulgară
[1] Dezvoltarea capitalului purtător de dobînda pe baza producţiei capitaliste.
[2] Capitalul purtător de dobîndă şi capitalul comercialîn raport cu capitalul industrial. Forme mai vechi.
Forme derivate.
[3. Separarea unor părţi ale plusvalorii sub forma diferitelor venituri. Raportul dintre dobîndă şi profitul industrial. Caracterul iraţional al formelor fetişizate ale venitului.]
[4. Separarea tot mai mare a formelor transformateale plusvalorii de esenţa ei — supramuncă. Profitul industrial ca „salariu pentru capitalist"]
[5. Deosebirea esenţială dintre economia politică clasică şi cea vulgară. Dobînda şi renta ca elemente constitutive ale preţului de piaţă al mărfii,
[6. Polemica lui Proudhon împotriva dobînzii. Neînţelegerea de către el a legăturii dintre dobîndă şi sistemul muncii salariate]
Adnotări şi indici
Citate în limbi străine
Capitolul nouăsprezece
Capitolul douăzeci
Capitolul douăzeci şi wnu
Capitolul douăzeci şi doi
Capitolul douăzeci şi trei
Capitolul douăzeci şi patru
Anexe
Indice bibliografic, cuprinzând lucrările menţionate de Marx
Indice de nume
Tablou de greutăţi, măsuri şi monede
Indice de materii
Adnotări
Cuprins