A fi, a face, a avea

Cu aceasta a doua carte de dialoguri, Mihai Sora isi dezvaluie si mai mult sorgintea demersului sau, de aflat in fenomenologia lui Husserl si Heidegger, precum si in filozofia neotomista si existentialista din anii studiilor sale antebelice la Sorbona. Dialogul dintre cele doua personaje ale cartii anterioare, carora li s-a adaugat un "Devotat Amic ", se apropie acum in cercuri din ce in ce mai stranse de nucleul urmarit inca de la inceput: conditia ontologica a omului, exprimata in rostirile si faptuirile sale. Cititorul va descoperi si astazi, cu aceeasi uimire cu care a fost descoperit acum doua decenii, asaltul pe care autorul il poarta pentru cucerirea concretului, impresurarea datului simplu al vietii cu «aparatul» mladios al conceptului filozofic.